Brânza este un aliment obţinut prin închegarea laptelui anumitor animale, mai des vaci, dar şi capre, oi şi bivoli. Pentru a se obţine închegarea laptelui, este folosit cheagul, dar unele tipuri de brânză sunt închegate cu acizi precum oţet sau suc de lămâie, fie cu anumite specii de cynara.
Cheagul este o enzimă, obţinută în mod tradiţional din stomacul viţeilor, dar, mai frecvent, în prezent, se folosesc înlocuitori microbiologici (obţinuţi în laborator). Pentru a reduce pH-ul şi pentru a dezvolta savoarea, brânzei îi sunt adăugate bacterii, iar anumite tipuri de brânză au mucegai pe coajă sau în interior. Culoarea naturală variază de la alb la galben. La anumite tipuri de brânză se adaugă plante şi mirodenii.
Diferite tipuri şi variante de brânză sunt rezultatul unor tipuri diferite de bacterii şi mucegaiuri, niveluri diferite de grăsime a laptelui, cât şi diferenţe în procesare.
Brânzeturi
Pentru cei mai mulţi dintre noi, caşul e ceva ce se obţine din lapte de vacă şi se găseşte într-un sandwich, eventual cu un castravecior murat. Dar brânzeturile se pot face din laptele mai multor animale, cum ar fi capre, oi, bivoliţe, reni şi chiar cămile. De fapt, una dintre cele mai scumpe brânzeturi din lume se face din lapte de elan, într-o fermă din Suedia şi costă peste 900 Euro kilogramul. Oamenii de ştiinţă de la Universitatea Cranfield din Anglia folosesc un nas electronic special, pentru a testa mai multe dintre cele mai urât mirositoare brânzeturi din lume. Titlul suprem a fost câştigat de Vieux Boulogne, o brânză franţuzească moale.
Telemeaua este un fel de brânză românească, făcută din lapte de vacă sau de oaie. Se poate asemăna cu brânza feta grecească. De obicei este sărată, iar conţinutul tipic de grăsime este de 25%, iar de apă de 50%. Brânza parcurge o perioadă de maturizare în saramură, în care se poate păstra mai multe luni.
Brânza care este comercializată în Uniunea Europeană sub denumirea de Feta se va produce începând din 2007, după o hotărâre a Comisiei Europene, numai din lapte de oi.
|